22 dec. 2014

Companii offshore. Obiective. Tipuri. Avantaje - Paradisuri fiscale (III)

Obiectivele companiilor offshore.
Scopurile pentru care se înfiinţează sunt diverse, începând cu reducerea profiturilor în zonele cu fiscalitate mare sau minimalizarea creditelor şi terminând cu eliminarea taxelor de moştenire sau păstrarea confidenţialităţii tranzacţiilor.
Societăţile comerciale offshore sunt utilizate pentru a reduce profitul societăţilor-mamă situate în zone cu fiscalitate mare şi pentru a transfera aceste profituri unei companii offshore.

Tipuri de companii offshore larg utilizate:
Companii offshore de investiţii; companii offshore de credit; holding offshore (utilizată pentru finanţarea activităţilor filialelor aflate în diverse jurisdicţii); societăţi de asigurare offshore; societăţi bancare offshore - constituite cu scopul acumulării de profit în zone cu fiscalitate redusă, precum şi pentru unificarea resurselor financiare şi facilitarea circulaţiei monetare în interiorul grupului; companie offshore constituită pentru a fi proprietară a unor bunuri - oferă posibilitatea eliminării taxelor de moştenire şi a taxelor pentru sporul de valoare, în felul acesta doar acţiunile companiei sunt tranzacţionate, fără plata altor taxe; companii offshore prestatoare de servicii în domenii precum: management, marketing, publicitate, expertiză şi consultanţă fiscală sau juridică - liberi profesioniştii din domeniu îşi pot reduce substanţial impozitele, prin cedarea dreptului de a fi plătiţi pentru activitatea desfăşurată în favoarea unei companii offshore; companii offshore ce se ocupă de salarizarea personalului - sunt folosite pentru reducerea impozitului pe salariile angajaţilor. Banii reprezentând salariile sunt transferaţi în conturile companiei offshore în care lucrează de fapt angajaţii şi astfel, nu se percepe niciun impozit pe venitul lor real; companii offshore create pentru a deţine o propietate intelectuală de forma patentelor, licenţelor, copyright-urilor, mărcilor de fabricaţie; înregistrări de nave pe numele unei companii offshore - astfel, profitul obţinut din exploatarea navei se acumulează într-o zonă cu fiscalitate redusă; fonduri de investiţii offshore - nu plătesc, de obicei, impozit pe profit sau taxe legale. Dividendele sunt impozitate la un nivel foarte scăzut sau sunt scutite de impozite.
Avantajele fiscale directe reprezintă ansamblul scutirilor, reducerilor totale sau parţiale de impozite şi taxe pe care altfel întreprinderea, dacă nu s-ar situa într-un paradis fiscal, le-ar plăti în mod cert.
Beneficiile suplimentare (independente de statutul fiscal favorabil) sunt suma de atuuri, independente de impozite, de care dispune întreprinderea în acţiunile pe care le desfăşoară: anonimat complet (o parte a paradisurilor fiscale nu consideră că ar trebui să fie informaţii publice datele de identificare ale acţionarilor sau directorilor); lipsa obligativităţii ţinerii evidenţei contabile (în anumite paradisuri fiscale companiile nu au obligaţia să întocmeasca registre de contabilitate, fapt ce conduce la realizarea unor economii substanţiale deoarece se ştie ce sume importante sunt cheltuite de companiile similare pentru a avea un sistem contabil bine pus la punct); contracararea efectelor inflaţiei (sumele se vehiculează în valute convertibile); mărirea pieţei potenţiale; flexibilitate şi operativitate în înmatricularea companiei (24 ore, 2-3 zile în funcţie de companie şi stat), fără ca prezenţa proprietarului să fie necesară; absenţa controalelor şi a restricţiilor valutare; firme gata constituite (ready made) pot fi achiziţionate pe loc de la companiile specializate. Societăţile multinaţionale investesc în Europa Centrală şi de Est prin intermediul companiilor offshore, iar ţările din aceste zone fiind flămânde de investiţii acceptă orice.
Prezenţa unei persoane de încredere la faţa locului (în compania offshore dintr-un anume paradis fiscal) e, deseori, absolut necesară pentru administrarea afacerii (p.31, ec. Vasile Vasilache, CEAA, ianuarie 2003).

Nota. Articolul nu epuizează subiectul şi de la data informaţiilor e probabilă existenţa unor modificări; pentru surse info v. si Părţile I, II.

Vezi si: Partea I; Partea II; Partea IV;