Offshore, în traducere liberă inseamna
departe de ţărm.
Compania offshore e
o societate înregistrată într-o anumită ţară, dar care nu îşi desfăşoară
activităţile economice pe teritoriul respectiv, sau, altfel spus, compania îşi
obţine veniturile din afara graniţelor statului în care e înregistrată.
Formula tax haven, care se traduce paradis fiscal implică un teritoriu ce
oferă un ansamblu de avantaje fiscale companiilor offshore înregistrate aici.
Pachetul legislativ din aceste teritorii permite o impozitare avantajoasă a
companiilor offshore şi, în acest fel, compania nu încalcă legea, ci e doar
scutită, parţial sau total, de plata impozitelor.
Din punct de vedere
al evoluţiei istorice, anii '970-'980 s-au caracterizat printr-o accentuare a
utilizării entităţilor offshore. Acest fapt s-a datorat dorinţei oamenilor de
afaceri de a realiza profituri suplimentare, prin căutarea unor sisteme
juridice şi fiscale mai permisive. Această cerere a dus la crearea de către
administraţiile centrelor offshore a unor forme de companii uşor de construit
şi administrat. În anii '980, industria offshore a înregistrat o dezvoltare
explozivă. Larga majoritate a companiilor de asigurare şi a furnizorilor de
servicii financiare şi-a stabilit prezenţa şi în aceste jurisdicţii offshore.
Acesta e momentul din care se poate vorbi de Centre Financiare Offshore.
La sfârşitul anilor
'980, ca urmare a încheierii războiului rece, capitalul vestic începe să
migreze spre ţările fostului bloc comunist, unde o categorie aparte a oamenilor
de afaceri caută deja metode alternative de a investi, o soluţie fiind prin
companiile offshore.
În lume
funcţionează cel putin 100 de paradisuri fiscale, dar date precise despre
sumele de bani care ajung aici nu există. Toate raiurile fiscale au legi
stricte referitoare la spălarea banilor negri şi pentru aceasta există
departamente speciale care investighează orice posibilă încălcare a acestor
reglementări. Băncile offshore au
proceduri stricte de cunoaştere a clientului astfel încât conturile
"numerotate" anonime au devenit doar o poveste. Cât timp afacerile
sunt legale, secretele financiare sunt apărate cu sfinţenie şi nu se divulgă
informaţii decât pentru un ordin judecătoresc. Multe dintre instituţiile
offshore impun amenzi uriaşe şi chiar pedeapsa cu închisoarea pentru angajaţii
care încalcă intimitatea unui posesor de cont (Adevărul, 4.04.2007).
Nota. Articolul nu
epuizează subiectul şi de la data informaţiilor e probabilă existenţa unor
modificări.
Vezi si: Partea II; Partea III; Partea IV;
Vezi si: Partea II; Partea III; Partea IV;
