29 dec. 2014

Camera preliminara si neconstitutionalitatea unor dispozitii din codul de procedura penala (I)

La nici trei luni de la intrarea in vigoare a noilor coduri, in conferinta “Noile Coduri penale - de la lege la practica”, organizata Baroul Valcea, in colaborare cu Baroul Olt si Baroul Gorj, judecatorul Mihail Udroiu si-a inceput discursul printr-o comparatie intre “teoria lebedelor negre” si Noul Cod de procedura penala, concluzionand ca viciile imprevizibile din NCPP care vor fi descoperite pe parcurs, vor necesita rapid o interpretare avizata pentru a se evita aplicarea incorecta a legii dar si pentru a se asigura drepturile procesuale ale persoanelor implicate in procesele penale. In acest context, motivul aparitiei “lebedelor negre” in NCPP poate fi dat si de faptul ca Noul Cod penal a ajuns sa nu mai corespunda cu proiectul Noului Cod de procedura penala, desi au fost create corelativ, din cauza interventiei din partea Comisiei parlamentare asupra NCP dar si a legii de punere in aplicare.
La aceasta data codurile au suferit destule modificari si a fost necesar si cate un recurs in interesul legii deoarece instantele aveau o practica neunitara in unele cazuri.
Teoria lebedelor negre vizeaza in esenta descoperirea aspectelor imprevizibile care produc efecte extreme si care ulterior conduc la o previzibilitatea retroactiva.

Procedura camerei preliminare este una introdusa prin codul de procedura penala in vigoare din februarie 2014.
Camera preliminara reprezinta o etapa procesuala preliminara judecatii, in cadrul careia judecatorul special desemnat in aceasta funcie si potrivit competentei instantei verifica legalitatea sesizarii instantei, precum si a administrării probelor ori a efectuarii actelor procesuale de catre organele de urmarire penala (G. Antoniu, C. Bulai , Dictionar de drept penal si procedura penala, Ed. Hamangiu, Bucuresti, 2011, pag. 110).

Judecatorul Udroiu (in cadrul conferintei amintite) arata ca desi NCPP introduce doua categorii noi de judecatori, judecatorul de drepturi si libertati (art 53 c.p.p.) si judecatorul de camera preliminara (art. 54 c.p.p.), in realitate, insa, puterea procurorului e mai mare. Dupa camera preliminara rolul procurorului de sedinta scade in mod semnificativ, iar dezbaterea este concentrata daca actiunea parchetului este sau nu temeinica.

Decizia Curtii Constitutionale (CC) prin care au fost declarate neconstitutionale unele prevederi referitoare la camera preliminara din Noul Cod de Procedura Penala si motivarea acesteia au fost publicate un Monitorul Oficial, in data de 5 decembrie 2014.

CURTEA CONSTITUTIONALA In numele legii DECIDE:
1. Admite exceptia de neconstitutionalitate ridicata de [...] in Dosarul nr. 325/43/2013 al Tribunalului Harghita - Sectia penala Judecatorul de camera preliminara si constata ca dispozitiile art. 344 al. 4) din Codul de procedura penala sunt neconstitutionale.
2. Admite exceptia de neconstitutionalitate ridicata de aceiasi autori in aceleasi dosare ale acelorasi instante si constata ca solutia legislativa cuprinsa in art. 345 alin. (1) si in art. 346 alin. (1) din Codul de procedura penala, potrivit careia judecatorul de camera preliminara se pronunta ”fara participarea procurorului si a inculpatului”, este neconstitutionala.
3. Admite exceptia de neconstitutionalitate ridicata de aceiasi autori in aceleasi dosare ale acelorasi instante si constata ca dispozitiile art. 347 alin. (3) din Codul de procedura penala raportate la cele ale art. 344 alin. (4), art. 345 alin. (1) si art. 346 alin. (1) din acelasi cod sunt neconstitutionale.
4. Respinge, ca neintemeiata, exceptia de neconstitutionalitate ridicata de aceiasi autori in aceleasi dosare ale acelorasi instante si constata ca dispozitiile art. 345 alin. (2) si (3) si art. 347 alin. (1) si (2) din Codul de procedura penala sunt constitutionale in raport cu criticile formulate.
Definitiva si general obligatorie.
Pronuntata in sedinta din data de 11 noiembrie 2014.


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu