Art.
346 - Solutiile
(1) Judecatorul de camera preliminara
hotaraste prin incheiere motivata, in camera de consiliu, fara participarea
procurorului si a inculpatului. Incheierea se comunica de indata procurorului
si inculpatului.
(2) Daca nu s-au formulat cereri si exceptii
ori nu a ridicat din oficiu exceptii, la expirarea termenelor prevazute la art.
344 alin. (2) sau (3), judecatorul de camera preliminara constata legalitatea
sesizarii instantei, a administrarii probelor si a efectuarii actelor de
urmarire penala si dispune inceperea judecatii.
(3) Judecatorul de camera preliminara
restituie cauza la parchet daca:
a) rechizitoriul este neregulamentar intocmit,
iar neregularitatea nu a fost remediata de procuror in termenul prevazut la
art. 345 alin. (3), daca neregularitatea atrage imposibilitatea stabilirii
obiectului sau limitelor judecatii;
b) a exclus toate probele administrate in
cursul urmaririi penale;
c) procurorul solicita restituirea cauzei, in
conditiile art. 345 alin. (3), ori nu raspunde in termenul prevazut de aceleasi
dispozitii.
(4) In toate celelalte cazuri in care a
constatat neregularitati ale actului de sesizare, a exclus una sau mai multe
probe administrate ori a sanctionat potrivit art. 280-282 actele de urmarire
penala efectuate cu incalcarea legii, judecatorul de camera preliminara dispune
inceperea judecatii.
(5) Probele excluse nu pot fi avute in vedere
la judecata in fond a cauzei.
(6) Daca apreciaza
ca instanta sesizata nu este competenta, judecatorul de camera
preliminara procedeaza potrivit art. 50 si 51, care se aplica in mod
corespunzator.
(7) Judecatorul de camera preliminara care a
dispus inceperea judecatii exercita functia de judecata in cauza.
Art.
347 - Contestatia
(1) In termen de 3 zile de la comunicarea
incheierii prevazute la art. 346 alin. (1), procurorul si inculpatul pot face
contestatie cu privire la modul de solutionare a cererilor si a exceptiilor,
precum si impotriva solutiilor prevazute la art. 346 alin. (3)-(5).
(2) Contestatia se judeca de catre judecatorul
de camera preliminara de la instanta ierarhic superioara celei sesizate.
Cand instanta sesizata este Inalta Curte de Casatie si Justitie,
contestatia se judeca de catre completul competent, potrivit legii.
(3) Dispozitiile art. 343-346 se aplica in mod
corespunzator.
Obs. Daca
in termenul stabilit de judecator nu s-au depus exceptii, nu este posibila contestarea,
o asemenea contestatie fiind inadmisibila. Este admisibila o contestatie in
situatia in care dupa ce s-au depus cereri si exceptii judecatorul se pronunta
asupra acestora, nu atunci cand nu s-au depus. (v.Obs. la art 344 c.p.p.)
Curtea observa ca, potrivit art. 347 alin.
(3) din Codul de procedura penala, dispozitiile art. 343-346
din acelasi cod se aplica in mod corespunzator si in ceea ce priveste
contestatia cu privire la solutia pronuntata de judecatorul de camera
preliminara. In aceste conditii, Curtea retine
ca cele expuse anterior se aplica mutatis mutandis si in ceea ce priveste
procedura contestatiei impotriva solutiei pronuntate de judecatorul de
camera preliminara. Pentru aceste motive, Curtea urmeaza sa admita
exceptia de neconstitutionalitate si sa constatate ca dispozitiile art.
347 alin. (3) raportate la cele ale art. 344 alin. (4), art. 345 alin. (1)
si art. 346 alin. (1) din Codul de procedura penala
sunt neconstitutionale.
Referitor la dispozitiile art. 347 alin. (1)
si (2) din Codul de procedura penala, Curtea retine ca acestea
reglementeaza contestatia cu privire la modul de solutionare a cererilor
si a exceptiilor in procedura camerei preliminare, precum
si impotriva solutiilor prevazute de art. 346 alin. (3) si (5)
din acelasi cod. Curtea retine ca aceste dispozitii, prin
prisma criticilor formulate, nu impieteaza asupra drepturilor
procesuale ale procurorului si inculpatului, astfel incat in raport cu
aceste critici exceptia apare ca fiind neintemeiata.
Art.
348 - Masurile preventive in procedura de camera preliminara
(1) Judecatorul de camera preliminara se
pronunta, la cerere sau din oficiu, cu privire la luarea, mentinerea,
inlocuirea, revocarea sau incetarea de drept a masurilor preventive.
(2) In cauzele in care fata de inculpat s-a
dispus o masura preventiva, judecatorul de camera preliminara verifica
legalitatea si temeinicia masurii preventive, procedand potrivit dispozitiilor
art. 207.
Curtea retine ca, potrivit art. 345, art. 346
alin. (1) si art. 347 din Codul de procedura penala, procedura
desfasurata in camera preliminara nu se realizeaza potrivit unei
proceduri orale in care partile din proces sa-si poata expune sustinerile,
ci pe baza celor depuse in scris de catre inculpat si a raspunsului parchetului.
Pentru toate argumentele expuse in prealabil,
din perspectiva verificarii legalitatii administrarii probelor,
Curtea constata ca, pe de-o parte, probele, odata ce au fost excluse,
nu mai pot fi avute in vedere la judecata in fond a cauzei, iar pe de alta
parte, judecatorul de camera preliminara este suveran asupra
stabilirii legalitatii administrarii probelor si a efectuarii actelor
de urmarire, fiind singurul care poate aprecia asupra acestor elemente.
Astfel, actele pe care acesta le indeplineste au o influenta directa
asupra desfasurarii si echitatii procesului propriu-zis. Odata inceputa
judecata, judecatorul fondului nu mai poate aprecia asupra probelor
excluse, dar nici asupra legalitatii administrarii probelor ce au ramas
castigate procesului. Dupa ramanerea definitiva a solutiei dispuse
de judecatorul de camera preliminara, nu mai exista niciun
temei legal in baza caruia inculpatul sa poata ridica cereri ori
exceptii referitoare la aspecte deja analizate in camera preliminara.
Curtea observa ca, din reglementarea institutiei
camerei preliminare, se desprinde ideea imposibilitatii pentru judecatorul
din aceasta faza de a administra probe pentru a stabili legalitatea
probelor administrate in faza de urmarire penala, nebeneficiind de
contradictorialitate si oralitate, singura posibilitate pentru acesta
fiind constatarea formala a legalitatii probelor sau necesitatea
excluderii unora dintre acestea. Or, astfel cum s-a aratat
anterior, organul de urmarire penala strange si administreaza probe
atat in favoarea, cat si in defavoarea suspectului sau
inculpatului, astfel incat, in situatia in care in cauza respectiva
sunt mai multi inculpati, proba care actioneaza in favoarea unuia poate
actiona in defavoarea celuilalt. Totodata, Curtea observa ca in
anumite circumstante aspectele de fapt ce au stat la baza obtinerii
anumitor probe au relevanta directa si implicita asupra legalitatii
probelor; or, imposibilitatea judecatorului de camera preliminara de
a administra noi probe ori de a solicita depunerea anumitor inscrisuri,
precum si lipsa unei dezbateri orale cu privire la aceste aspecte, il pun
pe acesta in postura de a nu putea clarifica situatia de fapt, aspect ce
se poate rasfrange implicit asupra analizei de drept. Din aceasta
perspectiva, Curtea apreciaza ca rezultatul procedurii in camera
preliminara referitor la stabilirea legalitatii administrarii probelor si
a efectuarii actelor procesuale de catre organele de urmarire penala
are o influenta directa asupra desfasurarii judecatii pe fond, putand sa
fie decisiv pentru stabilirea vinovatiei/nevinovatiei inculpatului. Or,
reglementand in acest mod procedura camerei preliminare si avand in
vedere influenta pe care aceasta procedura o are asupra fazelor
de judecata ulterioare, Curtea
constata ca legiuitorul a incalcat dreptul partilor la un proces
echitabil in componenta sa privind contradictorialitatea, oralitatea si
egalitatea armelor.
Pentru aceste motive, Curtea urmeaza sa admita exceptia de neconstitutionalitate si sa
constate ca solutia legislativa cuprinsa in art. 345 alin. (1) si in art.
346 alin. (1) din Codul de procedura penala, potrivit careia
judecatorul de camera preliminara se pronunta ”fara participarea
procurorului si a inculpatului”, este neconstitutionala, intrucat nu
permite participarea procurorului, a inculpatului, a partii civile si a
partii responsabile civilmente in procedura desfasurata in camera
de consiliu, in fata judecatorului de camera preliminara.
Curtea retine ca, din perspectiva exigentelor dreptului la un
proces echitabil, este suficient sa li se asigure partilor
posibilitatea participarii in aceasta etapa procesuala, judecatorul
putand decide asupra finalizarii procedurii in camera preliminara si
fara participarea partilor atata timp cat acestea au fost legal citate.
Vezi Partea I, Partea a II-a, Partea a III-a, Partea a IV-a, Partea a V-a, Partea a VI-a
