30 iun. 2013

Elemente de drept roman

Cuprinsul articolului:
  • Structura legii
  • Clasificarea legii după sancţiuni
  • Procedee de soluţionare pe cale administrativa a unor litigii de către pretor
  • Tutela. Procedee de administrare a tutelei
  • Elementele posesiunii
  • Clasificarea bunurilor
  • Succesiunea


Structura legii:
praescriptio - conţine numele şi titlurile autorului legii, ziua şi locul votării, tribul care a votat primul;
rogatio - e textul propriu-zis al legii;
sanctio - cuprinde sancţiunile negative pe care le va suporta cel care încalcă legea.

27 iun. 2013

Singuratatea

Singuratatea ar putea fi definita ca fiind starea celui care traieste singur, dar care ar dori compania altora. Termenul se poate referi si la momentele in care cineva se retrage in mod voit in singuratate – din motive diverse, cu un scop anume. Sentimentul poate fi resimtit chiar si in mijlocul prietenilor sau in mijlocul familiei – cand persoana pe care o doresti acolo lipseste cu desavarsire si asa va ramane…
Sentimentul singuratatii poate fi unul foarte dureros… resimtit chiar si de acei oameni care au senzatia ca nu sunt deloc singuri.
Bineinteles, singuratatea ii afecteaza serios pe aceia care se plictisesc cu propria persoana.

In aglomerarile urbane poate exista impresia ca nu esti singur – traim unii langa altii si tot mai multi cad victima singuratatii pentru ca modul de viata ii impiedica pe multi si sa-si cunoasca vecinii. La locul de munca – mai ales in companiile mari – se naste sentimentul de incompetenta si singuratate in randul angajatilor – indiferent de functia lor. Presiunile si stresul – concurenta – sunt permanente. Oamenii, in loc sa-si vorbeasca, aleg – din ce in ce mai mult - sa-si trimita e-mail-uri si sms-uri; abilitatile de comunicare sunt pe cale de disparitie (se afirma in ziarul australian The Sunday Telegraph). Cand faci din ce in ce mai putine eforturi sa-ti intalnesti prietenii, rudele si preferi e-mail-ul sau sms-ul risti sa ajungi din ce in ce mai singur.

24 iun. 2013

Cerere de amanare a judecatii pentru imposibilitatea prezentarii la proces

Cuprinsul articolului
  • Aspecte teoretice
  • Model de cerere
In cursul judecarii procesului civil, oricare dintre parti are dreptul sa solicite acordarea unui (nou) termen, in masura in care nu se poate prezenta si nu isi poate formula apararile in instanta, conform cu aplicarea principiilor contradictorialitatii si al dreptului la aparare. Asadar, dreptul partilor de a cere amanarea pe motivul imposibilitatii prezentarii la proces are ca temei legal principiile fundamentale ale dreptului procesual civil: contradictorialitatea si dreptul la aparare, consacrate prin dispozitiile art. 14 si, respectiv, art. 13 cod procedura civila nou.

Pentru ca instanta sa se poata pronunta asupra cererii de amanare, actiunea sau calea de atac exercitata trebuie să fie timbrata conform legii - in caz contrar, instanta se va pronunta pe exceptia netimbrarii, care primeaza in solutionarea cauzei. Numai in masura in care se demonstreaza ca, la data primirii citatiei prin care partea este instiintata de obligativitatea platii taxei de timbru, partea era in imposibilitate de se conforma acestei obligatii legale, de pilda fiind internata in spital, s-ar justifica incuviintarea unui termen pentru imposibilitate de prezentare, chiar daca cererea nu este legal timbrata.

23 iun. 2013

Cerere de amanare a judecatii pentru lipsa de aparare

Amanarea judecatii pentru angajare avocat


Cuprinsul articolului:
  • Aspecte teoretice
  • Model cerere
Unul dintre principiile fundamentale ale dreptului procesual civil este cel al dreptului la aparare (art. 13 din noul cod de procedura civila): ambele parti (reclamantul, paratul) trebuie sa aiba posibilitatea de a lua cunostinta de actele dosarului, de a propune probe in aparare, de a pune in discutie pretentiile partii adverse si de a apela la serviciile unui aparator calificat (avocat, consilier juridic).

Partile au posibilitatea, in virtutea dispozitiilor art. 222 cod procedura civila nou (156 cod proc. civ. vechi), sa solicite un singur termen pentru lipsa de aparare, insa solicitarea adresata instantei trebuie sa fie temeinic motivata. Instanta nu este obligata sa acorde in orice imprejurare un nou termen de judecata, acordarea acestuia fiind o simpla facultate acordata de lege. Instanta este indreptatita sa refuze admiterea cererii atunci cand considera ca se urmareste doar tergiversarea judecatii.
Oricare dintre parti poate solicita un termen pentru lipsa de aparare.
Cererea se depune la instanta la care se desfasoara procesul.

22 iun. 2013

Divortul din culpa

Art. 39 din Legea 71 privind punerea in aplicare a noului Cod Civil:
(1) Dispozitiile Codului civil privind divortul se aplica fara a se deosebi intre casatoriile incheiate inainte sau dupa intrarea sa in vigoare.
(2) Divortul pronuntat anterior intrarii in vigoare a Codului civil produce efectele stabilite de legea in vigoare la data cand s-a pronuntat hotararea ramasa irevocabila.



Divortul din culpa este pronuntat atunci cand, din cauza unor motive temeinice, raporturile dintre soti sunt grav vatamate si continuarea casatoriei nu mai este posibila - art. 373 lit. b). Instanta poate pronunta divortul din culpa exclusiva sau, cand probele din dosar conduc in aceasta directie, din culpa comuna.
Daca sotul reclamant decedeaza in timpul procesului, mostenitorii sai pot continua actiunea de divort.
Actiunea continuata de mostenitori este admisa numai daca instanta constata culpa exclusiva a sotului parat.

Motive (temeinice) pentru divort (cu titlu de exemplu): parasirea nejustificata a domiciliului conjugal imputata paratului; adulterul; violenta (fizica si / sau verbala); incompatibilitatea fiziologica; boala incurabila a unuia dintre soti ascunsa celuilalt sot la incheierea casatoriei; lipsa nejustificata a consimtamantului la raportul sexual; pedeapsa privativa de libertate a unuia dintre soti; destramarea vietii de familie din cauza unor manifestări imorale; separatia in fapt imputabila paratului.

Taxe majorate pentru justitie

Actualizare in 2 iulie 2013
OUG nr. 80 privind taxele judiciare de timbru a fost publicata in Monitorul Oficial Partea I nr. 392/29.06.2013 - Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru si O.G. nr. 32/1995 privind timbrul judiciar sunt abrogate.
Mai multe informatii aici: noile taxe judiciare de timbru


Un nou proiect, care va deveni, probabil, ordonanta de urgenta, ii pandeste pe romanii care vor avea probleme juridice. Proiectul se refera la taxele de timbru, care vor fi majorate, unele chiar si pana la de 25 de ori si va fi eliminat timbrul judiciar.

Exemple
Suma de plata va creste:
- de la 39 lei la 200 lei pentru cererea de divort intemeiata pe dispozitiile articolului 373 lit. a) cod civil = divort prin acord;
- de la 39 lei la 100 lei pentru cererea de divort intemeiata pe dispozitiile art. 373 lit. b) = divort atunci cand, din cauza unor motive temeinice, raporturile dintre soti sunt grav vatamate si continuarea casatoriei nu mai este posibila si lit. c) = la cererea unuia dintre soti, dupa o separare in fapt care a durat cel putin 2 ani; ce taxa va fi in cazul divortului prevazut la lit. d) =  la cererea aceluia dintre soti a carui stare de sanatate face imposibila continuarea casatoriei nu scrie, dar o fi vreuna);
- de la 39 lei la 100 lei pentru actiunile formulate in domeniul dreptului de autor si de inventator;
- de la 10 lei la 50 lei pentru cererile de suspendare a executarii silite.

20 iun. 2013

Divortul pe cale notariala

Cuprinsul articolului:

I. Notarul public competent sa solutioneze cererea
II. Actele necesare pentru divortul la notar
III. Conditiile care trebuie indeplinite pentru divortul la notar
IV. Procedura de divort cand exista copii minori
V. Obligatia de intretinere si conditiile in care poate fi modificata
VI. Dispozitiile din codul civil cu privire la desfacerea casatoriei prin acordul sotilor, pe cale administrativa sau prin procedura noariala

In baza art.375 cod civil din anul 2011, notarul public e abilitat sa constate desfacerea casatoriei prin acordul sotilor si sa le elibereze certificatul de divort, indiferent daca au sau nu copii minori nascuti din casatorie, din afara acesteia sau adoptati.

Nota: Cand nu exista copii minori, procedura de divort la notar si conditiile sunt aceleasi, mai putin - evident - chestiunile care se refera la minori.
Ofiterul de stare civila poate indeplini procedura de divort prin acordul sotilor cand nu exista copii minori - conditiile sunt aceleasi.

18 iun. 2013

Recompensa pentru restituirea catre proprietar a bunului gasit

Recompensa la care este obligat proprietarul catre gasitor este o noutate in legislatia romaneasca si sunt prezentate doua ipoteze: in functie de natura bunului mobil pierdut si in functie de existenta unei oferte publice de recompensa din partea proprietarului de drept (art. 945 alin. 2 si alin. 3)

Codul civil din anul 2011, Cartea a III-a, Titlul VIII - Posesia, Capitolul III - Efectele posesiei, Sectiunea 4 - Ocupatiunea,
Art. 945 - Restituirea bunului gasit catre proprietar
(1) Bunul sau pretul obtinut din valorificarea lui se va remite proprietarului, daca acesta il pretinde, sub sanctiunea decaderii, in termenul prevazut la art. 942 alin. (2) teza a II-a, insa nu mai inainte de a se achita cheltuielile legate de pastrarea bunului.
(2) De asemenea, in cazul bunurilor cu valoare comerciala, proprietarul este obligat sa plateasca gasitorului o recompensa reprezentand a zecea parte din pret sau din valoarea actuala a bunului. Obligatia de plata a recompensei nu exista in cazul prevazut la art. 943, daca gasitorul este persoana care detine spatiul ori un reprezentant sau un angajat al acesteia.

Buna-credinta si noul cod civil

Art. 14 - Buna-credinta (codul civil in vigoare din 1 Octombrie 2011)
(1) Orice persoana fizica sau persoana juridica trebuie sa isi exercite drepturile si sa isi execute obligatiile civile cu buna-credinta, in acord cu ordinea publica si bunele moravuri.
(2) Buna-credinta se prezuma pana la proba contrara.

Observatii:
Dispozitiile din al. 2, art. 14 instituie o prezumtie relativa a bunei-credinte, ceea ce inseamna ca aceasta prezumtie poate fi rasturnata prin proba contrara.

Prezumtia constituie, in esenta sa, o deplasare a obiectului probei: neputand dovedi direct un anumit fapt necunoscut, generator de drepturi si obligatii, vom dovedi existenta unui alt fapt, vecin si conex cu cel generator de drepturi si apoi, pe calea rationamentului deductiv, vom deduce existenta faptului generator de drepturi, imposibil sau greu de dovedit. (dr.Ovidiu Ungureanu, Manual de drept civil, ed. Omnia Uni, Brasov, 1997).

17 iun. 2013

Cum redactezi o cerere

Cererea apartine stilului administrativ (oficial) si indeplineste functia de comunicare in sfera relatiilor publice. Cererea apare in documentele oficiale din domeniul administrativ, economic, juridic, politic, diplomatic.
Cererea e un document prin care o persoana sau un grup de persoane, adresandu-se unui conducator de institutie, unei intreprinderi, unui serviciu administrativ, organ politic etc., solicita rezolvarea unei probleme, eliberarea unui act etc., pe baza prevederilor legale.
Compuneri specifice stilului oficial sunt: cererea, memoriul de activitate, cererea-memoriu, curriculum vitae, procesul-verbal, referatul. Elementele specifice stilului administrativ sunt, mai ales, cliseele lingvistice, care au calitatea de a da concizie si de a tipiza comunicarea. Cand cererea contine o expunere detaliata a faptelor si motivelor respective se numeste memoriu (cererea-memoriu nu trebuie confundata cu memoriul de activitate).
Limbajul folosit in actele administrative se caracterizeaza prin lipsa constructiilor figurate, prin claritatea formularilor, care sa inlature orice posibilitate de interpretare arbitrara a acestora.

Cum scrii o cerere
Cererea trebuie redactata sau tehnoredactata (scrisa “la calculator”, de exemplu) pe o coala de hartie A4 (“coala de cerere”) si are ca elemente obligatorii:

Cum redactezi un e-mail oficial

E-mail (abrev. pentru engl. electronic mail). Ansamblu de tehnici de schimb al informatiilor in care suportul fizic al informatiilor nu e trimis destinatarului.
Faxul, din engl. facsimile transmission, e un exemplu mai vechi ce corespunde definitiei de mai sus.
Azi, prin e-mail intelegandu-se aproape exclusiv serviciile de posta electronica asigurate prin Internet.
(Dictionar de informatica, Larousse, coord. Pierre Morvan, Ed Niculescu, 1999)

Cum scrii un e-mail oficial. Unele reguli de redactare:

In primul rand ar fi indicat sa nu alegi adrese precum bubulina-sexy@ sau macho-de-forum@ pentru ca nu trimiti mesajul catre prieteni.

14 iun. 2013

Cerere eliberare certificat de grefa


privind solutia pronuntata de instanta si consemnata in minuta

Instanta........
Dosar …………………
Termen ……………….

DOMNULE PRESEDINTE,

         

          Subsemnatul (a) …………………………….. in calitate de………………… 

        va rog sa imi aprobati eliberarea unui certificat de grefa dupa minuta din dosarul nr ……………….. fiindu-mi necesara la…………………

    Timbrez legal cererea cu 2 lei, conform chitantei nr. …………….. din ………………. si timbru judiciar in valoare de 0,15 lei.

Data:

                                                                                                                   Semnatura,

DOMNULUI PRESEDINTE AL (se scrie instanta la care sa face cererea) ....................

Note:

13 iun. 2013

Contract de editare

Model (se adaptează în funcție de fiecare caz)

CONTRACT  DE  EDITARE

Încheiat astăzi ..............
la....................…............

1. PĂRŢILE CONTRACTANTE
1.1. S.C. .....................................….. S.N.C./S.C.S./S.A., cu sediul social în (localitatea) .......……............, str. .................................. nr. ............, bloc ............, scara ..........., etaj ......, apartament ......., judeţ/sector ........................................., înregistrată la Oficiul Registrului Comerţului ............................., sub nr. ................ din ................................, cod fiscal nr. ................................... din ......................., având contul nr. ...................., deschis la ............................., reprezentată de .........…............................, cu funcţia de ..................…..........., în calitate de editor, pe de o parte, şi
1.2. Dna/Dl ............................................................................, domiciliat/ă în ......................................., str. .................................., nr. .............., bloc .........., scara .........., etaj .........., apartament ......., sector/judeţ ............................................, născut/ă la data de (ziua, luna, anul) ............................. în (localitatea) ........................... sector/judeţ .............................., fiica/fiul lui ..................................... şi al ..........................................., legitimat/ă cu buletin (carte) de identitate seria ....... nr. ........................, eliberat de ....................., cod numeric personal ......................................, în calitate de autor (titularul dreptului de autor) pe de altă parte,
au convenit să încheie prezentul contract de editare cu respectarea următoarelor clauze:

12 iun. 2013

Raportul juridic de drept civil. Premise si notiune.

Premisele raportului juridic civil

Pentru existenta unui raport juridic civil sunt necesare doua premise:
1. Existenta unei norme de drept civil care sa reglementeze conduita de urmat in cadrul anumitor raporturi sociale.
2. Existenta unei anumite imprejurari, prevazuta in norma juridica, care are drept efect nasterea unui raport juridic civil.

Notiune
Raportul juridic este definit ca fiind relatia sociala, patrimoniala sau personala nepatrimoniala, stabilita intre persoane fizice sau/si persoane juridice aflate pe pozitie de egalitate juridica si reglementata de norma de drept civil.
Exemple de raporturi juridice civile patrimoniale: vanzarea-cumpararea, schimbul de bunuri, prestarea de servicii, executarea de lucrari etc.

Drepturile si indatoririle avocatilor in raporturile cu clientii

Din codul deontologic:
3.1. Initierea si incetarea relatiilor cu clientul
3.1.1. Avocatul nu actioneaza decât atunci când este împuternicit de clientul sau, exceptând cazul în care el a primit o însarcinare în acest sens din partea unui alt avocat care îl reprezinta pe client sau din partea unei instante competente.
Avocatul trebuie sa se straduiasca, în mod rezonabil, sa cunoasca identitatea, competenta si posibilitatile persoanei sau ale autoritatii prin intermediul careia a fost împuternicit, atunci când circumstante specifice releva ca aceasta identitate, aceasta competenta sau aceste posibilitati sunt îndoielnice.
3.1.2. Avocatul îsi sfatuieste si îsi apara clientul cu promptitudine, în mod constiincios si cu diligenta. El îsi asuma personal raspunderea pentru misiunea care i-a fost încredintata. Avocatul îsi informeaza clientul cu privire la evolutia cauzei care i-a fost încredintata.
3.1.3. Avocatul nu accepta sa-i fie încredintata o cauza atunci când stie sau când ar trebui sa stie ca el nu are competenta necesara pentru a se ocupa de aceasta cauza, exceptând cazul în care coopereaza cu un avocat care are competenta necesara.
Avocatul nu poate accepta o cauza atunci când, datorita altor obligatii, se afla în imposibilitatea de a se ocupa de ea cu promptitudine.
3.1.4. Avocatul care îsi exercita dreptul de a nu se mai ocupa de o cauza trebuie sa se asigure ca respectivul client poate gasi, în timp util, un alt confrate care sa-i ofere asistenta juridica, pentru a se evita prejudicierea clientului.

Raporturile dintre avocati

  • Confraternitatea si respectul reciproc
  • Concurenta profesionala

Confraternitatea si respectul reciproc 
Art. 173
(1) Relatiile dintre avocati sunt bazate pe incredere si respect reciproc si impun un comportament adecvat mentinerii reputatiei profesiei
(2) Avocatul nu poate comunica autoritatilor jurisdictionale acte, note sau alte documente fara ca acestea sa nu fi fost comunicate avocatului partii adverse, cu exceptia cazurilor in care legea prevede altfel
(3) Avocatul nu poate sa divulge sau sa supuna instantelor o propunere de solutionare a cauzei facuta de partea adversa sau de catre avocatul acesteia fara o autorizare expresa din partea avocatului partii adverse
(4) Avocatul nu trebuie in niciun moment sa prezinte cu buna stiinta o informatie falsa ori sa induca in eroare. 
Art. 174
(1) Avocatul nu poate nici sa pretinda si nici sa accepte din partea unui alt avocat sau din partea vreunui tert un onorariu, un comision ori vreo alta compensatie pentru faptul ca a recomandat un avocat unui client sau ca a trimis un client la un avocat
(2) Avocatul nu poate varsa nimanui un onorariu, un comision si nici vreo alta compensatie in contrapartida pentru ca i-a fost procurat un caz
(3) Nu intra sub incidenta alin. (1) si (2) cazurile in care in raporturile de conlucrare profesionala se practica onorarii retrocedate pentru incredintarea partiala sau totala a unei cauze. 

11 iun. 2013

Indatoririle avocatului

Din Statutul profesiei
Art. 227
(1) Exercitiul liber al profesiei, demnitatea, constiinta, independenta, probitatea, umanismul, onoarea, loialitatea, delicatetea, moderatia, tactul si sentimentul de confraternitate sunt principii esentiale ale profesiei de avocat si constituie indatoriri ale acesteia
(2) Avocatul este obligat sa respecte aceste principii in activitatea sa profesionala, precum si in viata privata. 
Art. 228
(1) Sediul profesional si celelalte spatii in care avocatul isi desfasoara activitatea profesionala trebuie sa asigure pastrarea secretului profesional
(2) Secretul profesional vizeaza toate informatiile si datele de orice tip, in orice forma si pe orice suport, furnizate avocatului de catre client in scopul acordarii asistentei juridice si in legatura cu care clientul a solicitat pastrarea confidentialitatii, precum si orice documente redactate de avocat care contin sau se fundamenteaza pe informatiile ori datele furnizate de client in scopul acordarii asistentei juridice si a caror confidentialitate a fost solicitata de client
(3) In scopul asigurarii secretului profesional, avocatul pastreaza lucrarile numai la sediul profesional sau in spatiile avizate in acest sens de consiliul baroului. Sediul profesional poate fi situat si in locuinta avocatului

Drepturile avocatului

Din Statutul profesiei de avocat
Art. 220
(1) Avocatul inscris in tabloul avocatilor cu drept de exercitare a profesiei are dreptul sa exercite activitatile specifice profesiei potrivit Legii, prezentului statut, codului deontologic si regulamentului baroului din care face parte
(2) Persoana primita in profesia de avocat nu poate exercita profesia decat dupa emiterea deciziei de primire in barou si inscrierea in tabloul avocatilor cu drept de exercitare a profesiei. 
Art. 221
(1) Dreptul avocatului de a asista, de a reprezenta ori de a exercita orice alte activitati specifice profesiei se naste din contractul de asistenta juridica, in conformitate cu dispozitiile prezentului statut. Contractul prevede in mod expres obiectul si limitele mandatului primit, precum si onorariul stabilit
(2) In lipsa unor prevederi contrare, avocatul poate sa efectueze orice act specific profesiei pe care il considera necesar pentru promovarea drepturilor si intereselor legitime ale clientului. 

Formele si modalitatile de exercitare a profesiei de avocat

Din Statutul profesiei de avocat

Formele de exercitare a profesiei de avocat
Art. 180
(1) Avocatul poate exercita profesia in una dintre urmatoarele forme: 
a) cabinet individual; 
b) cabinet asociat; 
c) societate civila profesionala; 
d) societate profesionala cu raspundere limitata
(2) In cadrul formelor de exercitare prevazute la alin. (1) isi pot exercita profesia si avocati colaboratori, in baza unui contract de colaborare, sau avocati salarizati, in baza unui contract de salarizare in interiorul profesiei, potrivit prevederilor Legii si ale prezentului statut. 
Art. 181
(1) Cabinetele individuale se pot grupa in scopul folosirii in comun a unui patrimoniu profesional si/sau a unor salariati. Fiecare cabinet isi pastreaza individualitatea in raport cu clientii
(2) Avocatii din cabinetele grupate nu pot acorda asistenta juridica unor clienti cu interese contrare
(3) Cabinetele grupate se individualizeaza printr-o denumire specifica ce cuprinde numele fiecarui titular de cabinet, urmat de sintagma „cabinete de avocat grupate” (exemplu: „ION ION, ION POPA - Cabinete de avocat grupate” sau „I. ION, I. POPA - Cabinete de avocat grupate”)
(4) Contractul de grupare a cabinetelor individuale de avocati se incheie in forma scrisa, conform anexei nr. XI. 

(In Statut este analizata fiecare forma in parte).

Activitatea profesionala a avocatului:

  • Consultatii si cereri cu caracter juridic 
  • Asistarea si reprezentarea clientilor 
  • Atestarea identitatii partilor, a continutului si a datei actelor prezentate spre autentificare 
  • Activitati fiduciare 
  • Activitati de stabilire temporara a sediului unor societati comerciale si inregistrarea acestora, in numele si pe seama clientului, a partilor de interes, a partilor sociale sau a actiunilor societatilor astfel inregistrate 
Continutul activitatii: Consultatii si cereri cu caracter juridic; Asistarea si reprezentarea clientilor; Atestarea identitatii partilor, a continutului si a datei actelor prezentate spre autentificare; Activitati fiduciare; Activitati de stabilire temporara a sediului unor societati comerciale si inregistrarea acestora, in numele si pe seama clientului, a partilor de interes, a partilor sociale sau a actiunilor societatilor astfel inregistrate.

Art. 89 statut – Cosnultatii si cereri cu caracter juridic precum: redactarea si/sau furnizarea catre client, prin orice mijloace, dupa caz, a opiniilor juridice si informatiilor cu privire la problematica solicitata a fi analizata; elaborarea de opinii legale; elaborarea proiectelor de acte juridice (contracte, conventii, statute etc.) si asistarea clientului la negocierile referitoare la acestea; elaborarea proiectelor de acte normative; participarea in calitate de consultant la activitatea organelor deliberative ale unei persoane juridice, in conditiile legii; orice alte consultatii in domeniul juridic. Cf art. 90: Avocatul poate intocmi si formula in numele si/sau in interesul clientului cereri, notificari, memorii sau petitii catre autoritati, institutii si alte persoane, in scopul ocrotirii si apararii drepturilor si intereselor legitime ale acestuia. Cf. art. 91: avocatul asigura asistenta si reprezentare juridica in fata instantelor judecatoresti, a organelor de urmarire penala, a autoritatilor cu atributii jurisdictionale, a notarilor publici si a executorilor judecatoresti, a organelor administratiei publice, a institutiilor si a altor persoane juridice, pentru apararea si reprezentarea cu mijloace juridice specifice a drepturilor, libertatilor si intereselor legitime ale persoanelor. 
Art. 93 din statutul profesiei - Activitati fiduciare in numele si pe seama clientului. Activitatile fiduciare pot consta in: primirea in depozit, in numele si pe seama clientului, de fonduri financiare si bunuri, rezultate din valorificarea de titluri executorii dupa finalizarea unui litigiu, a unei medieri, a procedurii succesorale sau a lichidarii unui patrimoniu; plasarea si valorificarea, in numele si pe seama clientului, a fondurilor financiare si a bunurilor incredintate; administrarea, in numele si pe seama clientului, a fondurilor sau a valorilor in care acestea au fost plasate. 

Avocati: incompatibilitati si interdictii

Incompatibilitati, in codul deontologic:
2.5. Incompatibilitati
2.5.1. Pentru a-i permite avocatului sa-si exercite functiile cu independenta necesara si de o maniera corespunzatoare îndatoririi sale de a participa la administrarea justitiei, exercitarea anumitor profesii sau a anumitor functii este incompatibila cu profesia de avocat.
2.5.2. Avocatul care asigura reprezentarea sau apararea unui client în fata justitiei sau în fata autoritatilor publice ale unui Stat-membru gazda va respecta normele de incompatibilitate aplicabile avocatilor din respectivul Stat-membru.
2.5.3. Avocatul stabilit într-un Stat-membru gazda si care doreste sa se angajeze acolo în mod direct într-o activitate comerciala sau într-o alta activitate diferita de profesia sa de avocat, este obligat sa respecte normele de incompatibilitate, asa cum sunt ele aplicate avocatilor din respectivul Stat-membru.
Incompatibilitati, in statut:

Primirea in profesia de avocat

Din statut
Art. 14
(1) Primirea in profesia de avocat se realizeaza numai in baza promovarii examenului organizat de catre U.N.B.R. la nivel national
(2) Cu titlu de exceptie, in conditiile legii, pot accede in profesie, fara sustinerea examenului, judecatorii Inaltei Curti de Casatie si Justitie carora le-a expirat mandatul pentru care au fost numiti ori, dupa caz, care au fost eliberati din motive neimputabile, precum si, in aceleasi conditii, judecatorii de la instantele internationale. 
Art. 15
(1) Cererea formulata de persoana care doreste sa fie primita in profesie se adreseaza decanului baroului unde solicitantul intentioneaza sa exercite profesia. Cererea se depune sau, dupa caz, se comunica in doua exemplare si va cuprinde: 
a) numele, prenumele si domiciliul solicitantului; 
b) locul si data nasterii; 
c) elementele actului de identitate si organul emitent; 

Principiile si regulile fundamentale ale exercitarii profesiei de avocat

Principii generale
Din codul deontologic: independenta; increderea si integritatea morala; secretul profesional; respectarea deontologiei altor barouri.
2.1. Independenta
2.1.1. Multitudinea îndatoririlor care îi revin avocatului impune din partea acestuia o independenta absoluta, libera de orice presiune, îndeosebi de cea derivata din propriile sale interese sau datorata influentelor din afara. Aceasta independenta este, de asemenea, necesara atât pentru încrederea în justitie, cât si pentru încrederea în impartialitatea judecatorului. Prin urmare, avocatul trebuie sa evite orice prejudiciere a independentei sale si sa vegheze la a nu neglija etica sa profesionala din dorinta de a fi pe plac clientilor sai, judecatorului sau tertilor.
2.1.2. Aceasta independenta este necesara atât în activitatea juridica, cât si în alte probleme de natura juridica, iar consilierea acordata de avocat clientului sau nu are nici o valoare reala atunci când ea a fost facuta doar de complezenta sau din interes personal ori sub efectul unei presiuni din afara.
2.2. Încrederea si integritatea morala
Nu pot exista relatii bazate pe încredere, atunci când cinstea, probitatea, spiritul de dreptate si sinceritatea avocatului sunt puse sub semnul îndoielii. Pentru avocat, aceste virtuti traditionale sunt obligatii profesionale.